De ce să mergi la Gastroenterologie
Simptomele digestive apar frecvent și, de multe ori, sunt puse pe seama stresului sau alimentației „din mers”. Totuși, balonarea persistentă, arsurile, greața, durerea abdominală recurentă ori tulburările de tranzit pot semnala afecțiuni care merită evaluate corect. O consultație în Gastroenterologie clarifică rapid cauza, stabilește investigațiile potrivite și un plan de tratament personalizat, astfel încât să eviți complicațiile și recidivele.
Simptome frecvente pe scurt
- Arsuri și reflux: senzație de arsură retrosternală, regurgitații acide, gust amar.
- Balonare și crampe: senzație de plenitudine, disconfort după mese, eructații.
- Durere abdominală: localizată sau difuză, uneori legată de mese ori tranzit.
- Tulburări de tranzit: diaree acută/cronică, constipație, alternanță între cele două.
- Greață și vărsături: postprandial sau matinal, cu sau fără pierdere în greutate.
- Sângerări: scaun cu sânge roșu sau închis la culoare, melenă (scaun negru, lucios).
Ce urmărește medicul la consultație
În Gastroenterologie, evaluarea începe cu istoricul complet (debut, ritm, factori agravanți/amelioranți, medicație, alergii), examen clinic și analize de laborator de bază. În funcție de simptom, medicul poate recomanda:
- Endoscopie digestivă superioară pentru arsuri, dureri epigastrice, anemie feriprivă;
- Testare pentru Helicobacter pylori (respirație/antigen fecal);
- Ecografie abdominală pentru dureri, balonare, patologie biliară/hepatică;
- Colonoscopie pentru sângerări, tranzit modificat, screening colorectal;
- Teste de malabsorbție/intoleranțe (lactoză, gluten), calprotectină fecală în suspiciune de inflamație;
- Imagistică avansată (CT/RMN) în situații selecționate.
Obiectivul este identificarea cauzei (funcțională sau organică) și alegerea terapiei cu cel mai bun raport beneficiu–risc.
Ce poți face acasă până la consult
- Igienă alimentară: mese regulate, porții moderate, evită mâncărurile ultraprocesate, grăsimi prăjite și combinațiile grele seara.
- Pentru reflux: ridică ușor capul patului, evită mese mari înainte de culcare, limitează alcoolul și fumatul.
- Pentru balonare: notează alimentele care declanșează disconfort (leguminoase, băuturi carbogazoase, îndulcitori), mestecă încet.
- Hidratare și mișcare: 1,5–2 litri/zi și 20–30 de minute de activitate ușoară susțin tranzitul.
- Medicație „simptomatică”: folosește doar pe termen scurt și, de preferat, după recomandare medicală. Automedicația prelungită poate masca semne importante.
„Red flags” care impun evaluare rapidă
- Pierdere în greutate neintenționată, anemie, febră prelungită;
- Dificultate la înghițire sau durere puternică la înghițire;
- Sângerări digestive (scaun negru sau sânge vizibil), vărsături cu sânge;
- Debut brusc al simptomelor la peste 50 de ani sau istoric familial de cancer colorectal/afecțiuni inflamatorii intestinale;
- Durere abdominală severă, persistentă, asociată cu vărsături repetate sau imposibilitatea de a elimina gaze/scaun.
Planul de tratament: personalizat și etapizat
În Gastroenterologie, tratamentul combină măsuri de stil de viață cu terapie medicamentoasă direcționată (de exemplu, IPP pentru reflux, eradicare H. pylori, antispastice, probiotice, tratamente antiinflamatorii/biologice în boala inflamatorie), iar, la nevoie, intervenții endoscopice (polipectomie, dilatări) sau chirurgicale. Monitorizarea la intervale stabilite verifică răspunsul și previne recurențele.
Concluzie & pasul următor
Simptomele digestive merită luate în serios, mai ales când persistă sau reapar. O abordare corectă în Gastroenterologie înseamnă diagnostic rapid, tratament țintit și prevenirea complicațiilor. Dacă te regăsești în tabloul de mai sus, programează o consultație dedicată: vei primi un plan clar, pe înțelesul tău, cu pași practici pentru a reveni la confort digestiv și la o rutină alimentară echilibrată.
